Localitatea Săliștea de Sus este situată în culoarul larg al Văii Izei cu aspect depresionar ce se inscrie ca o zonă joasă a Depresiunii Maramureș, având un relief de dealuri prelungite cu spinările alungite, dominată de măguri ce depășesc chiar 1000 m altitudine. Localitatea are o altitudine medie de 670 m și se desfășoară de o parte și de alta a Râului Iza și a afluenților mai importanți Buleasa și Valea Câmpu Cailor, drumul județean 186 ce leagă municipiul Sighetu Marmației de zona Borșa. Suprafața de formă ovoidală este de 64,77 km2 reprezentând 1,06 din suprafața județului.
Depresiunea Maramureșului a favorizat, prin poziția geografică și bogățiile sale naturale, activitățile umane încă din timpuri străvechi. Încadrându-se în această zonă, în Săliștea de Sus cele mai vechi urme ale omului sunt atestate prin descoperiri întâmplătoare: fragmente de ceramică, un toporaș de bronz. Dar săpăturile efectuate de arheologi la Sighetu Marmației, Bârsana, Cuhea, unde s-au descoperit adevărate depozite de bronzuri, ne face să credem că și pe teritoriul de azi a Săliștei exista o așezare omenească.
Etimologia localității trebuie căutată în apelativul săliște, denumire dată în evul mediu locului pe care fusese sau pe care era așezat un sat (altă variantă-loc înconjurat de păduri). În documente, localitatea este amintită pentru prima dată în anul 1365, într-o diplomă dată de regele Ungariei, Ludovic I, sub forma de Keethzeleste, ceea ce înseamnă că se știa de două localități ce purtau numele de Săliște. (Probabil că existau două comunități,de-o parte și de alta a Izei, care mai târziu s-au contopit într-una singură).Prin această diplomă regele dăruia voievodului Balc, fiul lui Sas, moșia de la Cuhea cu satele Ieud, Bocicoiel,cele două Vișeauă, Moisei, Borșa și cele două Săliști, care toate fuseseră înainte ale voievodului Bogdan și fiilor săi.
Maramureșenii au participat cu multă vitejie la expedițiile militare conduse de voievodul transilvănean Iancu de Hunedoara și de fiul său Matei Corvin, regele Ungariei. Printre cei răsplătiți pentru credință și vitejie îi găsim și pe săliștenii Grad și Vlad. Dintre maramureșeni și-a recrutat Matei Corvin faimoasa Armată Neagră, în amintirea căreia în mai multe sate maramureșene, printre care și Săliștea, sătenii poartă sumane negre.